De ce este dificil sa mergem la doctor cu un copil cu autism?

Detalii

Categorie: Recomandari

Fiecare copil cu tulburari din spectrul autismului este diferit. Totusi, anumite elemente sunt comune. Dintre acestea: probleme de socializare si comunicare, preferinte pentru rutine sau hipersensibilitatea la stimulii senzoriali. Din aceste motive, o programare la doctor, intr-un mediu total strain, este foarte dificil de suportat de catre copil. 

Copiii cu tulburari din spectrul autismului au probleme in intelegerea si exprimarea sentimentelor: Poate nu va intelege de ce se afla in respectivul mediu, nu va putea raspunde intrebarilor adresate de catre medic, isi poate arata starea de confuzie si anxietate prin comportament- autostimulari, refuz in ceea ce priveste cooperarea cu personalul medical sau uneori chiar agresivitate.
Schimbarile in rutina sunt suportate destul de greu (de exemplu: in mod normal, la ora programarii, copilul avea o alta activitate la scoala sau gradinita- schimbarea poate aduce disconfort).
Copiii cu tulburari din spectrul autismului se confrunta deseori cu sensibilitati senzoriale la lumina (in special cea fluorescenta), zgomote sau atingere. Copilul hiposensibil are o toleranta ridicata la durere sau temperatura. Acest lucru il poate induce in eroare pe doctorul care il examineaza din moment ce raspunsul copilului la durere se exprima prin hohote de ras sau mormait (in caz de fractura sau dureri abdominale, de exemplu). Pe de alta parte sunt copiii hipersensibili: nu suporta atingerea anumitor texturi (plasturi de exemplu). Ca si raspuns isi poate acoperi urechile, poate sa planga necontrolat sau sa incerce cu orice pret sa paraseasca incaperea, pentru ca simte fiecare atingere ca si durere extrema.

Cateva sfaturi:

• In momentul in care doriti sa faceti programarea, informati personalul in ceea ce priveste tulburarea copilului.
• Incercati sa stabiliti programarea la inceputul sau la finalul zilei (primul pacient sau ultimul pacient) astfel incat sa nu trebuiasca sa asteptati.
• Vorbiti cu copilul cu mult inainte de vizita la medic astfel incat sa stie la ce sa se astepte. Puteti folosi suport vizual (pictograme, materiale video) si puteti sa-i spuneti pasii printr-o poveste sau chiar puteti „repeta” prin joc de rol vizita la doctor. Exista truse medicale de jucarie (copilul este, pe rand, pacient si doctor). In felul acesta veti diminua starea de anxietate. 
• Daca este posibil, puteti face vizita impreuna cu copilul spitalul/sala de asteptare inainte de programare si puteti chiar sa-i faceti cunostinta cu personalul medical si cu instrumentele. 
• Incercati sa va faceti o lista de intrebari pentru doctor si nu uitati sa pregatiti jucaria sau obiectul de care este atasat copilul- ii va oferi o stare de siguranta si confort, mai ales daca trebuie sa ramaneti in sala de asteptare.
• Odata ce ati ajuns la medic, reamintiti personalului situatia copilului dumneavoastra. In mod normal copilul ar trebui sa fie vazut cat mai repede posibil.
• Puteti pregati de acasa o lista cu stick-ere pentru copil. In cabinet, acesta poate sa lipeasca un „smiling face” pentru fiecare pas efectuat.

Vizita la stomatolog si oftamolog
Controlul la stomatolog si oftamolog este foarte dificil de operat pentru un copil cu tulburare din spectrul autismului (senzatiile la nivelul gurii dat de instrumente, zgomotele, atingerea intr-o zona foarte sensibila, lumina puternica). Sfaturile se adreseaza mai mult personalului medical:

• Profitati de ocazie daca o persoana apropiata are nevoie de o vizita la oftamolog. Mergeti si dumneavoastra impreuna cu copilul. Astfel el/ea va avea posibilitatea sa vada intreg procesul si sa-si faca o idee asupra a ceea ce se va intampla si in cazul lui/ei.
• Fiti rabdatori, copilul ar putea avea nevoie de mai multe vizite la cabinet inainte de examinarea propriu-zisa.
• Stomatologul trebuie sa discute cu pacientul toata procedura de examinare (ce se va intampla, ce senzatii va simti si cat va dura vizita). Atentie! Copilul cu autism va fi debusolat daca i se va spune „Nu te va durea deloc” si el va simti durere si disconfort. In timpul examinarii, doctorul ii poate explica copilului ce face in fiecare moment („acum ma uit la maseaua din dreapta sa vad daca ai nevoie de pansament, iti voi face o injectie ca sa nu te doara asa de tare etc.).
• Este cunoscut faptul ca persoanele cu autism pot avea o igiena orala precara: carii si boli ale gingiilor. Motivele sunt variate: dieta precara si lipsa anumitor alimente pe care copilul le refuza, comportamentele de auto-ranire, repetitive (scrasnitul dintilor duce in timp la tocirea sau spargerea dintilor), medicamentatia (mai ales cea pentru epilepsie, depresie si anxietate sau chiar unele antipsihotice) care da uneori senzatia de „gura uscata”.
• Este de preferat ca stomatologul sau oftamologul sa ii permita prezenta in cabinet parintelui insotitor; acesta ii poate spune metode sau ii poate da idei cu privire la acceptarea unei anumite actiuni sau isi poate calma copilul mult mai repede.
• In cazurile in care stomatologul nu poate coopera cu copilul, se recomanda anestezia generala.
• Unele persoane cu autism tind sa aiba probleme oftamologice si acest lucru poate influenta puternic perceptia lor generala asupra lumii (mediul poate sa apara confuz si adesea infricosator). De exemplu: un copil vede un obiect miscator in ceata iar la un moment dat dispare.

In cazul in care observati ca pacientul cu autism este foarte agitat si nu reusiti sa cooperati, mergeti un pas inapoi si analizati mediul. Exista elemente care pot genera anumite senzatii specifice? Este folosit prea mult limbajul? Ajutati-va copilul, oferiti-i o pauza si ganditi-va la o strategie impreuna cu medicul.

Psiholog Clinician Specialist Carmen Hotar